Transilvania a oferit iubitorilor de rally-raid, fie ei sportivi sau fani, o mulțime de propuneri. Și, rând pe rând, acestea și-au găsit un loc stabil, făcând tradiție și în sportul cu motor. Nu-i de mirare. Că vorbim despre Crișana și Maramureș, de Apuseni sau zonele din podișul central al Transilvaniei, ori mergem spre sud, spre Alpii Transilvaniei, așa cum sunt numiți Carpații Meridionali, nu lipsesc traseele pline de provocări și locurile spectaculoase. Și nici oamenii primitori și determinați să pună umărul la un eveniment derulat în urbea lor și în împrejurimi.
Și iată a venit vremea unui nou început. PlayXtreme Adrenaline își propune să pună și pe harta rally-raid-ului o zonă despre care s-a auzit deja nu doar la noi. Sau, mai bine zis, poate-i mai cunoscută peste hotare. Vorbim despre Bazna, renumită stațiune balneară, cu o apă minerală ce este leac pentru afecțiuni biliare, genitale, respiratorii, reumatism, ortopedic și ale sistemului nervos. Localitatea mai este renumită și pentru porcul de Bazna, încrucișare între un porc englezesc și porcul Mangalița- obținut în Ardeal pe timpul Imperiului Habsburgic dintr-o încrucișare cu porcul mistreț.
Bazna, câteva repere
Staţiunea Bazna se află în nordul judeţului Sibiu, ascunsă printre dealuri joase şi văi mlăştinoase. Plasată la 18 km de Mediaș și 70 de Sibiu, se găsește într-o zonă bogată în izvoare minerale şi zăcăminte de gaz metan. Iar apele minerale, nămolul sapropelic, sarea, dar şi cadrul pitoresc sunt un magnet pentru turiștii dornici să se încarce cu energie. Dar și să-și trateze afecțiuni, ori să acționeze profilactic.
Mulţumiţi de efectul apelor şi încântaţi de locurile pitoreşti, de mâncarea tradiţională, ca și de spectacolul oferit de tradițiile locului, turiștii sunt o prezență constantă în viața localității. Din aprilie și până-n octombrie, când vremea-i bună, mii de oameni, din care peste 70% sunt străini, vin în Bazna. Iar dacă numărul lor scade în apropierea iernii și până-n primăvară, nu înseamnă că localitatea atrage mai puțin.
Atracții sunt și pentru cei ce caută locuri încărcate de istorie și cultură. Comuna concentrează concentrate resurse culturale recunoscute în patrimoniul cultural naţional – centrul istoric, bisericile fortificate din localităţile Bazna, Boian şi Velţ – situate într-un cadru natural deosebit. Atracții care, în anul 2011, i-au adus titlul de «cel mai frumos sat» din România.
Nu în ultimul rând, amatorii de natură pot hoinări prin dealurile cu livezi ori pădurile de fag de pe dealurile ce-nconjoară localitatea, parte din Via Transilvanica. În timp ce pentru cei dornici de adrenalină, locurile sunt numai bune pentru escapade cu bicicleta, dar și cu motocicleta, ATV sau mașinile de teren. În cazul din urmă, desigur, cu grija ce i-o datorăm naturii.
- Clima localităţii este temperat-continental moderat, cu o umiditate mai ridicată decât în alte astfel de regiuni din ţară. Relieful mediu şi localizarea duc la o temperatură mai joasă, cu veri răcoroase şi ierni blânde şi umede.
- Temperatura medie anuală în Bazna este de 8,6˚C, temperatura minimă este de –19,2˚C, iar maximă este de +29,9˚C.
- Vegetaţia Baznei se încadrează în categoria pădurilor de foioase, unde predomina făgetele şi gorunetele, caracteristice dealurilor din Podişul Transilvaniei. Vegetaţia include goruni şi fagi. Masivul din sudul staţiunii balneare este alcătuit din fag, carpen şi este declarat pădure de agrement.
- Apele minerale au conţinut ridicat de iod şi brom şi ocupă zonele tectonice depresionare. Izvoarele sale minerale au fost studiate pentru prima dată de Andreas Gaspari, între anii 1762-1779. În 1814 biserica evanghelică începe construirea unui așezământ balnear, iar în 1843 o firmă din Mediaș începe folosirea sistematică a băilor. În 1949 trece în administrarea Ministerului Sănătății, și devine o statiune balneclimaterică cu caracter permanent.
- În Bazna, există 11 izvoare de apă minerală ce este captată în 4 bazine de acumulare. Sursele de apă sărată şi nămol sunt concentrate în 5 izvoare denumite: Ferdinand, Stâncii, Merkel, Ehrlich şi Karol. Izvorul Merkel este singurul folosit pentru cură internă, iar celelalte sunt captate în bazine de acumulare.
- Din punct de vedere compoziţional, apele minerale de aici sunt ape clorosodice, bromo-iodurate, calcice–magneziene şi au fost încadrate după Karl Holl în grupa A, grup din care fac parte apele cu o mineralizaţie totală mai mare de 1 g/litru. Aceste ape minerale sunt folosite în scop profilactic, terapeutic şi de recuperare.
Bazna – scurt istoric
Bazna este atestată documentar pentru prima dată în anul 1302. Mai întâi, coloniștii germani s-au stabilit mai spre vest, dincolo de dealuri, pe Valea Rorii, spre Boian. Ulterior, descoperind frumusețea văii Baznei, și-au mutat aici vechea vatră și au construit o impunatoare biserică fortificată.
Un an important în istoria Baznei este 1672. Într-o zi de toamnă târzie, câţiva păstori ce îşi aveau turmele în apropiere de sat şi-au aprins focul lângă nişte bălţi. Mare le-a fost mirarea când bălţile au luat foc şi flăcări mari pluteau deasupra, asemeni unor stafii; descoperiseră, fără să ştie, gazul metan.
Descoperirea gazelor naturale cât și a izvoarelor cu apă sarată și iodurată a atras în sec. al XVIII-lea atenția oamenilor de stiință din Transilvania asupra acestei așezări. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna sunt obiectul unor lucrări interesante. Rudolf Rothens aminteşte de aceste ape în lucrarea Memorabilae Europae (1749), iar dr. Klaus evocă şi el efectul terapeutic al apelor în studiul Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă. După 1752 izvoarele cu apă sărată au fost studiate, mai întâi de către farmacistul sibian Georg Bette, iar mai apoi și de către alții. Preotul Andreas Caspari a lansat un manuscris cu observațiile sale din anii 1762-1779. El descrie mai multe izvoare tămăduitoare, pe care le numește „Baia bisericii”, „Baia cerșetorilor” sau „Fântâna acră”.
În anul 1808, Guvernul de la Viena a trimis la Bazna o comisie de medici și chimiști pentru a studia efectele curative ale sării și ale climei. În urma acestor analize şi cercetări, în 1814 se decide construirea unei baze balneare, izvoarele de ape minerale trecând în proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor analize chimice, făcându-se recomandări ştiinţifice.1835 reprezintă anul în care se fac primele amenajări: 4 cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane.
În 1843, patru medieșeni au pus bazele unei societăți care avea ca scop construirea unei stațiuni la Bazna. Doi ani mai târziu, în stațiune au fost tratați 637 de bolnavi. Ani mai târziu, băile intră în posesia unui nobil din Mediaş, care construieşte instalaţii sistematice, ce contribuie la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii.
În 1905, comunitatea evanghelică din Bazna a preluat stațiunea și a transformat-o într-o „perlă a băilor transilvănene”. În același an, staâiunea avea o farmacie, un medic terapeut și a început producerea renumitei „sări de Bazna”. În scurt timp, numărul turiştilor veniţi la Bazna a crescut şi mai mult. Conform Ziarului Românul, din 1919 în staţiunea Bazna “preţurile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivităţile, tenisul, aparatele de gimnastică, ştrandul etc. Arcuiesc muşchii bronzaţi şi adăuga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis şi izvoarele de sănătate ale Baznei”. Începând cu anul 1950, staţiunea capătă un statut permanent iar în anii ce urmează, se construiesc noi unităţi de cazare, centre de tratament şi alte dotări.